Ferenta Indi
Ferenţa Indi
Slută croită-n minciuna delirantă, moartă-n sudoare,
Atȃrnă tu de voinţa amorfă, cruntă-n luptă delăsătoare,
Si udă-ţi minţile in putoarea, lăsată-n urmă de o inimă,
Umbrită de un ban mȃnjit, alcool şi feţe schimbătoare.
Ascultă sunetul fecalelor ce curg neoneros in valea,
Goală de vise impărtăşite, dorinţe reunite sau in treacăt,
O mult dorită reintȃlnire. Profetul lȃngă arsura-n lacăt,
Păstrează şirul de cuvinte slut lovite idiotic, seara.
Valsul speranţelor deşarte răstoarnă pulsul prafului,
Din casa inimii ce odată bătea, in mii de cȃntece, false vii.
Mormȃntul ignoranţei urlă-n avidul neant al mediocrităţii,
Din mintea artistului neghiob ce iubeşte pensula mortificării.
O promisiune măştii s-a făcut, pubela de gunoi cu zȃmbete,
Să strȃngă falsele cuvinte mȃnjite de o monstruoasă iubire.
Mestecă suflete, scuipă inimi şi fugi lȃngă un animalic ţȃnc,
Mocirla sufletului ruginit mǎ cheamǎ, masa festivǎ plȃnge,
Regretele suspinǎ precum umbrite triste lumȃnǎri de ieri,
Iar eu mǎnȃnc restul iluziilor, prǎfuite de un vag devreme,
Fǎrǎ tine, fǎrǎ noi, sorbind cu scȃrbǎ din taina solitudinii.
Inchide ochii, ignora, e mai usor asa |