Regasirea zorilor


Regasirea zorilor

Pierdut in tomul vietii, atins de flori moarte,
M-am revazut in tihna noptii neprogramate,
Cu, adierea unei linisti candva uitate...
Si am vazut cu ochii sufletului, devreme
In zorii gerului tandru, un chip de inger.

Pentru o clipa am simtit fluviul inimii frante,
Cum se zbate, gonind stelele mofturoase,
De pe Cerul dojenit parinteste de Soare.
Si, langa dulcele ochilor divini pesemne,
Deveneam o revelatie vie, doar gandul fugea,
La tine.

In clipele ce imi furau durerea necuvantatoare,
Descopeream, cu fiecare iz al gerului naprasnic,
Un tandru adevar solemn: scrisorile de iubire,
De penita inimii ursite-n litere fragile dar eterne,
Deveneau busola catre sentimentala mantuire.

Surprins de Timp si orele desenate de seninatate,
Mi-am croit drum din siguratate, si usor,
Fara soborul grijilor remunerate in durere si dor,
Am gasit o placere nebanuita dar sublim de dulce,
Mi-am adus aminte ca iubesc curat si neconditionat.


Postări populare de pe acest blog

Find