Note, stari si pura existenta

Note, stari si pura existenta

"Pasim alertati de propria fiinta prin vacarmul junglei in care zilnic ne ispasim pedeapsa si timid, incepem sa constientizam adevarul. Momentele de revelatie interioara sunt un deliciu pentru spirit care in sfarsit isi face auzit glasul. Totul se schimba. Culorile par a fi cuprinse de noi intensitati si mangaiate de texturi unice, suple si divine. In acel moment, incepem sa ne intrebam cum de am fost orbi, cum de nu am vazut superbul din simplu. Precum suierul misterios al vantului, sirul gandurilor incepe sa teasa o "haina" interioara fundamentata pe zambete si o predispozitie catre lumina. De cele mai multe ori simplul, capata valente epice atunci cand Dumnezeu apare si prin gratia lui, ochii ne sunt deschisi. Calea spre mantuire survine in urma revelatiei spirituale care ne poate surprinde oricand, fie ca mergi pe strada, la mall, bei un ceai sau citesti un interviu cu o persoana pe care o apreciezi. 

O intruziune in sine 

Trebuie sa recunosc ca beneficiile metamorfozei esentei sunt grandioase atunci cand sunt acompaniate de perseverenta, curaj si echilibru. Din nefericire, fluctuatiile uneori animalic de primare, reusesc sa duca sufletul din culmile unei fericiri fine, tandre si chiar in multe instante epopeice in haurile "purgatoriului". Intrigat de aceasta bipolaritate, care pana nu demult avea un cuibusor caldut in sinele meu, am ales sa ma documentez cu privire transpunerea intregii fiinte intr-o stare de calm. Am descoperit ca totul pleaca de la iubire, urmand tiparul inspirational lasat mostenire umanitatii de Iisus, Buddha, Socrate, Marcus Aurelius sau venind inspre timpul nostru de Kahlil Gibran. Dimensiunile acestui sentiment duc sufletul intr-o aventura, intr-o pasionala si intensa calatorie dar [foarte important] care poarta peceta unui calm etern prezent. Omul, pe cat se lasa mai mult condus de valorile iubirii, devine mai bun, in directa legatura cu esenta sa pozitiva, acel motor spiritual care da nastere gandurilor productive, capabile sa dezolte, sa mentina si nu sa distruga. Si ma bucur atunci cand intr-un zambet impartasit cu Dumnezeu gasesc un drum catre mantuirea sinelui, catre o finalitate deplina. Desi sunt constient ca aceasta arta a Binelui si Frumosului, este greu de inteles, schitat am incredere in tot ceea ce reprezinta. Timid si uneori poate intr-un mod special, imi aleg literele pentru a atinge in inima cititorului geneza unui zambet ca ulterior, acesta sa infloreasca pe chipul lui.
Am incredere in iubire, stiu ca in ciuda tuturor dificultatiilor, calea spre reacceptare, reimprietenire este lina in sufletele celor apropiati. Am certitudinea ca Dumnezeu, in marinimia si mila Lui, ne aduce persoana iubita in cale si chiar de ii gresim, oamenii fiind, ea va intelege dragostea deplina, neconditionata si pura pe care i-o purtam. Acesta este terenul fertil catre implinire, catre stabilitate, siguranta si un viitor frumos in doi. Ii multumesc Domnului pentru grija aratata si pentru puterea ce ne-o ofera atunci cand suntem in situatii dificile chiar de cele mai multe ori nu o meritam. As dori sa inchid acest mic pasaj cu un citat dintr-un interviu acordat de Oreste revistei Tango care mi s-a parut a fi revelator atat prin intensitate cat si prin esenta mesajului: "te cuprinde un dor de persoana iubita incat n-ai cum sa mai traiesti fara ea. Strigatul e atat de mare, incat lasi orice fel de orgoliu si te duci spasit acasa ca sa-ti ceri iertare, ca altfel nu mai poti sa traiesti. [...]"

life.