Portret de iubire


Portret de iubire

Din raftul orelor profunde,
Găsesc şoaptele unui volum,
Ce tot renasc in necuvinte,
Gonind pe alaiul vechiului drum,
Cāntand iubirea pentru tine.

Dar biata inimă ce nu mai bate,
Făr de soroc in miez de noapte,
Caută-n pivniţa dragostei eterne,
Sărutul buzelor ce nu vor a piere,
Si speră incă la o divină reconciliere.

Mirosind a flori de cireş imbujorat,
Fericirea unui suflet schiţat de tine,
Apare a fi călăul suferinţei efemere,
Căci printr-o imbrăţişare uşor dispare.

Si mirul lacrimilor dumnezeieşti,
Scăpate de mine in lacul de noroi,
Răpus de vreme, māngāie fruntea,
Ingerului ce odată... mă proteja.

Inima-mi cere profeţii, speranţe noi,
Si-n azilul paginilor corupte de molii,
Incerc să ating oceanul de foc devreme,
Mort după lumānările cu gust de miere. 

hopes and dreams

Postări populare de pe acest blog

Ascultă-mi vocea

Smile

Frunza de artar, partea a II a