Postări

Se afișează postări din august, 2011

De drag, dor si furtuna

Imagine
De drag, dor si furtuna 
De drag...

"In mangaierile vietii, te urci in spatele unui sunet delicat, al unei voci atat de pretuite si zbori lipsit de griji fara sa te gandesti la rocile ascutite deasupra carora te aventurezi. Te pierzi intr-o poveste, in a sa tenta romantica dar nu ai cunostiinta de zborul in sine. Printre colinele norilor albi si libertatea sufletului, intreaga ta fiinta este una cu Cerul, una cu visul, una cu linistea deplina. Te uiti in jurul tau si totul pare mai frumos, mai gratios atins de caldura divinului. Incepi sa realizezi ca dupa mult timp petrecut in desertul terestru atat de arid si de artagos cu tot ceea ce inseamna tu, ai un dar aproape de inima ta, de ceea ce tu stii a fi cel mai de pret simtamant si este atat de placut sentimentul incat celelalte lucruri par mult mai naturale, mai facile. Uiti de tine caci valul emotiilor este atat de puternic incat nici pentru un moment nu ai suspecta ca totul se poate sfarsi, ca vei cadea, trupul va fi sfaramat in…

Far de pacat

Imagine
Făr de păcat
Sunt ars in cununia moartă a vieţii, Remunerat in pocăinţe false necuprinse, De vidul păcii interioare ce mă doare, Sunt făr de Dumnezeu, pucioasa dintre gunoaie.
Sunt fiul risipitor, o mărturie crudă, inaripat, Eliberat in frȃnta realitate, mor şi renasc. De zidul ceţii din cetate iar mă lovesc, Sunt fulgerat de sȃngele porţii, un lacăt uzat.
Sunt lira ce aduce freamătul etern al focului, Regurgitat de diavol in mintea omului de praf. De ursitoarea Apusului de ieri, furia dragonului, Sunt inchinat colinei dintre fals şi al meu epitaf.
Sunt cartograful vocilor de dincolo, din dor, Neplătit şi indurerat, fără mirajul de a fi uitat. De ruda mică, scolţuroasă a Purgatoriului, Sunt invitat să-mi dau suflarea şi să mor. 

Te pierzi in grota fericirii, uitand de Mine,
Acum fiorul mortii te cuprinde, te rogi, revii,
Copilul meu atarn de indolenta ta de ieri,
Si-am sa te las in putrefactia muritoare,
Pacatul simplu de a fi, iti apartine.

Portret de amintire

Imagine
Portret de amintire 
Sub colina stinghera a visului de azi, atins de furtuna apriga a noptii de cristal amara, am gasit sub sirul cald de amintiri, un desen prafuit. Schitat de vocea destinsa a inimii, privesc cu uimire cum liniile chipului tau dau forma unei umbre langa calimara sufletului meu. Incep sa ma uit, cu penita fulguita de vreme in mana si incep sa intaresc punctat liniile ce au creionat candva cascada a tot ce vedeam clar in tine. Ascult cu drag cum desenul imi vorbeste, cu afectiune si compasiune, necunoscand adierea prezentului, apusul singuratic al unei legaturi fragile. Zaresc cu atentie perlele mici, ochii tai, podul spre deplinatate profunda a sufletului tau. Ma urmaresc si cred ca observa tristetea ce ma „alinta” in secundele unui acum mai putin luminat. Mici comori care ma ingrijeau cu caldura si calm, presarat cu o tandrete si grija (ce nu o meritam), acum doar distante frunze dintr-o schita cu grija protejata de inima. Le simt pulsul in timp ce le accentuez, proba…

Roza sinelui

Imagine
Roza sinelui. 
Partea I. „Bun venit, haiduc increat
 „Rozele nu cȃntǎ atunci cȃnd arcul delicat al cerului işi adunǎ acoliţii pentru o ultimǎ sǎrbǎtoare. Ferice el, Soarele, zilnic coborȃnd cu tandreţe peste feţele muritorilor de rȃnd, incruntaţi sau cu chipul deschis, se avȃnta in mici plǎceri atinse de fieful prafului de azur. Subtilul unui devreme uimit de vagul liber in emoţii deşȃnţate, precum un ofiţer nazist, creeazǎ oportunitǎţiile de azi, de mȃine, de foc şi neintinate coride de şantiere frȃnte. Morbid, ursuz şi lipsit de cruda deşteptare, un monstru suflecat in simţuri, coboarǎ dealul de miazǎ-noapte, trǎgȃndu-şi picioarele unse de sȃnge ruginit spre valea dintre apus şi rǎsǎrit. Mergea cu greu, ochii de sticlǎ neagrǎ conturau o privire de gheaţǎ lipsitǎ de expresivitate, mȃinile se legǎnau pe lȃngǎ restul corpului doar dintr-o inerţie inconştientǎ iar pǎrul negru cǎrǎmiziu il sugruma in jurul gȃtului suficient de mult incȃt sǎ doarǎ insǎ nu intratȃt de mult incȃt sǎ-i fure d…

Eu si ea, departe

Imagine

Exorcizarea Romaniei

Imagine
Exorcizarea Romȃniei
Ograda animalelor de curte (versiune poetica bacoviana)
Poetic vorbind, ţara noastrǎ dulce in tradiţie şi mǎreaţǎ in istorie, momentan este o ogradǎ in putrefacţie, intr-o versiune deplorabilǎ a Fermei lui Orwell. Totuşi, grǎdina Carpaţiilor ridicǎ involuntar sentimentul etern prezent in mintea lopǎtarului romȃn „Ce ţarǎ frumoasǎ avem”. Sunt de acord, Romȃnica este pe ici pe colo o specialitate culinar-vizualǎ de protejat şi apreciat insǎ romȃnii cu a lor fatalitate etnicǎ detestabilǎ işi releva periodic drama vieţii lor de a trǎi unii lȃngǎ ceilalţi. Profund mediocri, incapabili de un boicot cȃtuşi de mic pentru a-şi apǎra propriile drepturi, „animalele” mioritice purtǎtoare ale unui dezumanizant comportament, fac umbrǎ zilnic propriilor stagnǎri. Romȃnul actual este fǎrǎ indoialǎ un subprodus, emoţional, intelectual şi chiar fizic. De ce ne regǎsim in acest trist prezent lipsit de vocea speranţei pentru un mȃine mai delicat in oportunitǎţi? Nu ştiu, eu doar cons…