Pentru inima ce bate...
Pentru inima ce bate...
"In lumea viselor nepieritoare doar tu arunci vraja speranţei,
Spre colţuri noi nemuritoare, din lunca zȃmbetului simplu de a fi.
Eu simt cum inima iţi bate, cum sufletul tău cerne roua frumuseţii,
Si indrăznesc sublim să-ţi fur din cutiuţa ascunsă a durerii,
Sărutul drag al firii.
Nu simţi cum florile aprind pasiunea in razele calduţe ale verii?
Ce briză dulce aduce chipul tău, ce calm ilustru şi ce ochi,
Sub a noastră predestinată ploaie de iubiri şi alternante stări.
Angelica mea dragă, un Răsărit ne aşteaptă in suflul vieţii,
De dragostea eternă invitaţi.
Dintr-un sărut voi pune Luna să iţi şoptească o serenadă fermecată,
In compania stelelor, a vȃntului solar de noapte să asculţi cu foc,
Mii de dorinţe adunate intr-un parfum distins al corzilor de liră.
Nu te gȃndi că zilele ce vor urma aduc cu ele dorul căci in joc,
Apar emoţiile ce-n indură.
Dar un străjer in clipele de aramă, incununate de suspine desuete,
Va proteja drept devotat, flacăra ce plȃnge in şoapte de iubire,
Avȃnd in suflet suierul ascuţit al dragostei ce-şi linge rănile de miere.
Stai liniştită şi priveşte inainte, in mreajele destinului ce nu mai piere,
Acum, doar noi, iubim noi vise...”