Masti de carnaval II
Masti de carnaval II - Secretul din noapte
"-Intr-o seara de ingeri fin mangaiata,
Sub zumzetul unor crengi vii, ce clar,
Eliberau curajul Lunii, pur margaritar,
Domnita mi-a oferit fara sa-mi spuna,
Intr-o cascada de clipe eterne: un sarut.
-Paleam in fata frumusetii ei dar visam,
O realitate rupta-n nepretioase alintari,
Eu, strajerul unei inimi ce canta in zari,
Sa fiu atins de inocenta unor buze moi.
-Uf, de mi-aduc si acum aminte, doare,
In bruma noptii, de langa vocea sarutului,
Ea a fugit...in dorul grijilor sudate-n stele,
Si m-a lasat pierdut in farmecul gandului,
Ce tot soptea" "fugi, fugi dupa ea..."
M-am ridicat, lasand in urma umbra rocii,
Perna naturii dureroasa si am indraznit,
Sa incurajez batranul care planta o ruga sortii.
Miscat de povestea lui, lacrimi curgeau,
Pe obrajii ce incatusau intrebarile ce adormeau.
-Iubirea te-a atins, cantecul boltii stelare,
Ecoul sufletelor de miaza-noapte a rasarit,
In fiinta tineretii tale, atunci in timpul ursit,
Sa te regasesti langa Apusul cautarii sure,
Si geneza pasiunii, batrane, clar, te-a inrobit.
-Lasa-ma sa te invat, copil cu ochii tristi,
Talcul atarna de-un fir, o amintire pretuita,
Ce mi-a sadit, cu angelica usurinta-n Luna,
Chipul drumului spre inima unica a domnitei...
Umbre uneltind frigul si a sufletului caldura,
M-au ghidat printre durerile a ei regasiri..."
-va urma-
"-Intr-o seara de ingeri fin mangaiata,
Sub zumzetul unor crengi vii, ce clar,
Eliberau curajul Lunii, pur margaritar,
Domnita mi-a oferit fara sa-mi spuna,
Intr-o cascada de clipe eterne: un sarut.
-Paleam in fata frumusetii ei dar visam,
O realitate rupta-n nepretioase alintari,
Eu, strajerul unei inimi ce canta in zari,
Sa fiu atins de inocenta unor buze moi.
-Uf, de mi-aduc si acum aminte, doare,
In bruma noptii, de langa vocea sarutului,
Ea a fugit...in dorul grijilor sudate-n stele,
Si m-a lasat pierdut in farmecul gandului,
Ce tot soptea" "fugi, fugi dupa ea..."
M-am ridicat, lasand in urma umbra rocii,
Perna naturii dureroasa si am indraznit,
Sa incurajez batranul care planta o ruga sortii.
Miscat de povestea lui, lacrimi curgeau,
Pe obrajii ce incatusau intrebarile ce adormeau.
-Iubirea te-a atins, cantecul boltii stelare,
Ecoul sufletelor de miaza-noapte a rasarit,
In fiinta tineretii tale, atunci in timpul ursit,
Sa te regasesti langa Apusul cautarii sure,
Si geneza pasiunii, batrane, clar, te-a inrobit.
-Lasa-ma sa te invat, copil cu ochii tristi,
Talcul atarna de-un fir, o amintire pretuita,
Ce mi-a sadit, cu angelica usurinta-n Luna,
Chipul drumului spre inima unica a domnitei...
Umbre uneltind frigul si a sufletului caldura,
M-au ghidat printre durerile a ei regasiri..."
-va urma-
