Fals pozitiv, prostia unei generatii
Fals pozitiv, grosul prostiei
„Fiecare actiune, insiruire de cuvinte sau constructii semantice reflecta o anumita stare a noastra, oamenii –persoane care gandesc si se comporta in concordanta cu acest principiu. Drama personala prin care trec in momentul de fata este sa gasesc o solutie practica, simpla dar efectiva la urmatoarea intrebare: Cum putem reusi sa ignoram fatalitatea etnica ce supravietuieste in interiorul unor colegi, prieteni sau chiar membri ai familiei ce dau dovada de o remarcabila stupiditate recurenta? Nu cred ca acesti dinozauri in devenire, specimene de imensa mediocritate pot constientiza faptul ca fiecare gand, fiecare cuvant care il ofera societatii se transforma in monstre grotesti de otrava sufletesca. Dilema mea vine dintr-un motiv relativ simplu; mergand spre facultate observi tot felul de oameni ce isi afiseaza comportamente ce in mod normal ar fi considerate inoportune si la gradina zoologica. Nu sunt Cato cel Batran, sau vrun fals intelectual cu nasul pe sus si cu pudoarea ce ii arunca fundul in sus zilnic, nu, poate chiar un NU accentuat. Din contra, consider ca fiecare om are dreptul sa se „desfasoare” in public asa cum doreste, atata vreme cat nu imi deranjeaza spatiul meu. Totusi chiar si in contextul acestei lumi brutal de inapoiata in care toti incercam sa ne inecam grijile si frustrarile observ ca din ce in ce mai multi tineri, din lipsa unui termen mai potrivit, s-au tampit. Gradul lor si putrefactia lor raman de stabilit in urma unei analize sistematice. Rezultatele cred totusi ca vor fi neconcludente deoarece maladia „prostiei” tipica generatiei actuale face parte din profunda mediocritate romaneasca.
Raspunsuri? Fals pozitiv
„Fauna” tinerilor sau chiar a unor „batranei prematuri” este atat de diversificata in diverse categorii de prostie: avem nativa, dezvoltata ulterior, penala si mai ales cea prefacuta. Eterni subordonati prostiei multi din tinerii societatii noastre dragi romanesti au neobrazarea de a se irija in mari intelectuali, uitand ca procedand asa ei devin membrii unei duzine inferioare – o subspecie de „sasaiti” si „prefacuti/ligusitori”. O evolutie detestabila ce din pacate trebuie sa interfereze cu normalitatea si greutatiile zilnice pe care aceasta o presupune. Totusi ma consoleaza faptul ca patetismul lor uneori este chiar amuzant iar ideile lor „nastrusnice” pot fi subiecte savuroase. Acesti eterni bufoni intotdeauna vor ramane la un nivel autoindus incapabili sa constientizeze regresul si imobilitatea lor logica. Poate ca nu ii deranjeaza, poate nu simt efectele unui comportament pueril drept un pas gresit, un regres continuu. Un fals pozitiv in „sintagma societatea romaneasca a evoluat” deoarece unii doar au reusit sa supravietuiasca intr-o morga imuabila a unei mediocritati contagioase.
