Whispers in the dark

C’est pupincurism de sorginte rom ȃ nesc Din termitiera g ȃ ndurilor apuse, o amintire pare că renaşte atent sub focul cotidian al prostiei contagioase ce pare că pune stăp ȃ nire pe marea majoritate a indrăgitei noastre societăţi rom ȃ neşti. C ȃ te vieţi golite de sine, ruginite p ȃ nă in străfundul sufletului nu au căzut victime standardului de a păşi cu buzele ţuguiate şi pregătite mereu de măreaţa int ȃ lnire cu acel neted, delicat, pl ȃ p ȃ nd uscat corporal ce necesita lustruit din c ȃ nd in c ȃ nd? Un artificiu esoteric, o contemplare posesivă a unei cascade de cuvinte muribunde, false şi putrezite care urzesc plasa parvenismului şovinist de grotesc gust, mai rău influenţat de caracterul rom ȃ nului de r ȃ nd, cult in găselniţa productivă de a trăi de pe o zi pe alta. Fugind grăbit de sabotarea propriei intimităţi intelectual-emotive, adesea sunt silit să particip la spectacole slute ce imi subminează calitatea fluxului de idei, pervertite de lichelismul creaturilor de ...

Fals pozitiv, grosul prostiei „Fiecare actiune, insiruire de cuvinte sau constructii semantice reflecta o anumita stare a noastra, oamenii –persoane care gandesc si se comporta in concordanta cu acest principiu. Drama personala prin care trec in momentul de fata este sa gasesc o solutie practica, simpla dar efectiva la urmatoarea intrebare: Cum putem reusi sa ignoram fatalitatea etnica ce supravietuieste in interiorul unor colegi, prieteni sau chiar membri ai familiei ce dau dovada de o remarcabila stupiditate recurenta? Nu cred ca acesti dinozauri in devenire, specimene de imensa mediocritate pot constientiza faptul ca fiecare gand, fiecare cuvant care il ofera societatii se transforma in monstre grotesti de otrava sufletesca. Dilema mea vine dintr-un motiv relativ simplu; mergand spre facultate observi tot felul de oameni ce isi afiseaza comportamente ce in mod normal ar fi considerate inoportune si la gradina zoologica. Nu sunt Cato cel Batran, sau vrun fals intelectual cu na...