O voce a inimii
O
voce a inimii
Am ascultat in toiul
nopţii,
Un glas al inimii
ce-ţi aparţine,
Cum se zbătea in
ceasuri albe,
Să-ţi șoptească
tandru liniște,
Ştiind că azi supărăriile
ţi-ating sufletul cu
nerușinare.
Şi lasă a ta grea
dezamăgire,
Să curgă in pădurea
uitării,
Unde se va pierde,
fugind de tine.
Vino acum la mine,
lasă-te in iubire,
Dă-ţi viaţa inainte
alături de mine,
De noi, găsindu-ne
inimile,
In suflete pereche.
M-aș
face bule de aer cu iz ceresc,
Şi dintr-un sincer,
drag te iubesc,
Zilnic, clipă de
clipă, cāt pot să fiu
Un puls al inimii
tale, un alint cireșiu,
Care să-ţi fure
orice durere și
viu
Să par in ochii tăi un
gānd lumesc.
Nopţile se-adună,
zilele vin ușor,
Făr’ de suferinţă
sau amintiri ce dor,
Doar noi; găsim
mereu o lucie odihnă,
Din suflet și
inimă caldă izvorātă,
Un pārāu către
nemurire, de zor
Purtānd in spate cea
mai dulce iubire.
Şi cum respir,
Dumnezeu știe,
Doar tu trăiești
cu drag in mine,
Buzele tale, zāmbetul
tău, ochii mici,
In stele, scriu, cāt
de mult te iubesc,
Sincer, onest din
amurgul vieţii
Pānă-n Răsăritul veșniciei…
PS:
Somnul mi-e drag
cānd știu,
Că inima ţi-e liniștită,
sufletul lin,
Fără greutăţi sau
amară durere,
Iar
cānd ele vin și
eu le simt, le văd,
De
la tine,
La mine-n corp, in
tot ce sunt,
Şi așa
mă rog, să te lase,
Zāmbete dragi să punā-n
schimb.
 |
| I love you because of everything you are. |
