Azi

Azi

Azi, sufletul mi.e inecat in lacrimile Erosului,
Iar trupul tot azi aluneca in mlastina oboselii. 
Din bruma diminetii ochii refuza mostenirea,
Unui te iubesc ce plange cu tristete seara.


Azi, ochii vad supletea vocii tale in alb,
Cu gratie soptind amintirii, elanul inimii. 
Nevinovat, cu petele unui trecut dalb,
Privesc deasupra piscului viu al serii, 
Ce elibereaza dragostea lui Mai. 


Azi, Dumnezeu mi-a reintinerit sufletul,
Iar eu, multumindu-I, devin zambet,
Pentru zile in taciune cladite si zarul,
Ce chinuit se fragmenteaza... moare incet. 


Azi, ranile respira curajos pucioasa firii,
Intemeind Imperiul animalelor de plus,
Colorate in albastru, galben sau rosu si,
Fara patima nelegiuitei tradari-surplus. 


Azi, inspir adanc paraul Cerului clar,
Ametindu-ma in alcoolul sublimului dar, 
Iar, adorm manjit de propria mila, murdar...
Orb, pasesc drept sot al dorului amar, 
Nenumit devreme, fara tine, chinuit zbor,
In mii de zari amutite...






Zambim...

Postări populare de pe acest blog

Ascultă-mi vocea

Smile

Frunza de artar, partea a II a