Drumul spre calm

Drumul spre calm 


Desenul vocii tale apare inaltator,
Deasupra unor culori promitator de line,
Cu zambete oferite lumii, de dragul unui zbor,
sufletul schita fiece punct si linie, 
Asternand "albastrul" lucid al ochilor,
Peste linistea zilei de maine. 


Trec podul inspre oaza ta de stele,
Un Univers comun, desprins din inimi,
Libere in expresie, timide dar profunde.
Florile vii ce se nasc in alintate priviri,
Devin aluatul divinului sarut din noi. 


Dar dragostea nu-i scoala corpurilor, 
E doar vesela fericirii in spirit detasata.
Ce fibre sublime pulseaza, ce inima deplina,
si inteleg planul etern ce canta acolitilor,
Despre comori ascunse in suflet, ceasul suspina. 


Tarziul noptii aprinde focul pasional al firii,
Ascuns in reticiente grote sufletesti febrile,
Cersind timid si rusinat, pergamentul iubirii.
Inchide ochii, deschide poarta unui devreme,
Aluneca pe aleea surasului continuu, si,
Mergi cu incredere in vatra vietii impartasite,
In doi...


red, my red.

Postări populare de pe acest blog

Ascultă-mi vocea

Smile

Frunza de artar, partea a II a