Timpul
Timpul
E
trist dar adevarat,
Simplu
si complicat,
Cand
printre ramuri
De
artar si fag uitat,
Cu
iubirea m-am aliat.
E usor de adunat,
Franturile unui suflet uzat,
Si pe langa chinuri
dezmembrate,
Sa cari in eternul spate,
Crucea celui dintai Imparat.
E timpul pentru mancat,
Ore si secunde dezorientate,
Doar inima-i camp de batalie
Atemporala intre suflet si
minte!
E singura vie optiune,
Neatinsa de preacurvie,
Iubire nascuta-n iubire;
Si de-o fi sa vii cu mine,
Pentru vesnicie iti promit,
Ca tot ce candva ne-a unit,
Te va bucura zi de zi,
Pana cand viata ma va parasi.
