Poem pasiune
Priviri
A fost un vis, un val de
multumire,
Pe langa timpul fara margini,
Sa simt parfum de fericire,
Pulsand timid in vechiul mine.
Praf de stele, scump cuib de
randule,
Asterne magia peste vinul
diminetii,
Soarbe oboseala din somnul
trupului,
Si pune dreptatea in lunca
focului.
Sfarsitul lumii timid apune,
Lasand Cerului-Pamant o minune,
Franturi din frumusetea inimii
Ascunsa de fluviul rautatii far
de nume.
Iubire, iubire! Adu-ti aminte
copile,
Nascut de timp si nebunie
zglobie,
Cum printre sarutari de
nemurire,
Ne regaseam in trupuri golase,
Unse cu miere de ambrozie in nestire.
