Whispers in the dark

Sufletul spune De ş ertul frigului coboar ă falnic peste frigidul suflet, Si atenteaz ă crunt la pulsul respira ţ iei marionete, C ă ci doar un vis, timid din umbr ă se mai vede, F ă r ă recul surp ȃ nd calvarul mereu nociv ş i delirant.  Eu sunt aici, pierdut in lumea trist ă a necuv ȃ nt ă toarelor, Sub patima otr ă vitelor suspine ş i palme ascu ţ ite ce m ă dor. Ograda mea sustrage zilnic din curaj iubirea, promisiuni, Dar obosit m ă resemnez cu patosul din grotesc al ei.  Abatele de dincolo m ă cheam ă , m ă strig ă doar m ă ş tie, S ă vin necontenit, cu inima mea sur ă s ă -i ţ in lui companie. Si nu pot refuza comoara, onoarea singur ă t ăţ ii mele piere, Un lic ă r inocent de fericire se infirip ă la noua inmorm ȃ ntare. Si contempl ȃ nd castrarea aici pe malul m ă rii cristaline, B ȃ nd sarea lacrimilor neobosite, ridic ş i scap caren ţ a vie ţ ii. Cu-o ultim ă suflare, efortul pare neobr ă zat dar s...

Pasiuni si patimi derizorii      Lumina cerne valul pasiunilor, delicate la atingere ş i glas, ce ne umbre ş te destinul. O incapacitate terestr ă probabil c ă m ă va cenzura in multe din aspectele pe care a ş dori s ă le ating ins ă „delirul” caracteristic va ie ş i inving ă tor. Sursa nest ă vilit ă ş i neimbl ȃ nzit ă a unei firi complet curioase adulmec ă cu spor ş i drag caracteristicile patimilor ş i mai ales a puterii de a p ă timii. Am s ă incerc s ă merg in noaptea iscoadelor terestre s ă m ă desf ăţ cu ignoran ţ a celor care m ă int ȃ lnesc. Ce joc simplu ş i delicat s-ar infiripa intre mine ş i caren ţ a genezei superfluu a tinerilor „musc ă ” din prezenta ilustr ă societate rom ȃ neasc ă . M-a ş infrupta cu lini ş tea intern ă din marele Neant al min ţ ii gardienilor imbelicit ăţ ii cu care mult prea des avem „onoarea” s ă ne int ȃ lnim. Ignoran ţ a complet ă nu este o op ţ iune iar mecanismele ce ne pun in mi ş care fiecare ...