Postări

Se afișează postări cu eticheta despre viata si moarte

Apocalipsa lui Ares

Imagine
Apocalipsa lui Ares  Asfintitul urla-n departari sublim croite, Si indrazeste sa blesteme orele trecute, Fara sa coboare in marea zambetelor ude. Norii se-aduna cu-o furie nemuritoare, Pregatiti de cea mai dureroasa incercare, Sa planga pentru omul care zilnic moare. Tronul pierdut suspina in savoarea serii, In lipsa adevarului se teme, varsa doruri, Dupa un timp sadit de comori moralizatoare. Din umbra celor ce s-arata in furtuna, ele, Maicutele uitate, Natura si eterna Zare, Cu o sfiala cutremuratoare ating vacarmul. Cerul patat de fulgere oarbe, vorbeste lor, Tarfelor ude si acolitilor desfranati, barbatii, Cu glas angelic, in zarile albastre se aude-n cor: "-Ce gust sortit esecului aveti oameni putrezi, Stiam de golul ce va macina sufletul orb, Acum a voastra suferinta se termina, dormiti." Un lup atemporal, croit de o straveche arta, Apare cu noblete dupa o roca vie, insangerata, Purtand in jurul gatului o inima batand ce canta., In orizontul pe...

Mai ieri gandeam cu voce tare

Pasiuni si patimi derizorii      Lumina cerne valul pasiunilor, delicate la atingere ş i glas, ce ne umbre ş te destinul. O incapacitate terestr ă probabil c ă m ă va cenzura in multe din aspectele pe care a ş dori s ă le ating ins ă „delirul” caracteristic va ie ş i inving ă tor. Sursa nest ă vilit ă ş i neimbl ȃ nzit ă a unei firi complet curioase adulmec ă cu spor ş i drag caracteristicile patimilor ş i mai ales a puterii de a p ă timii. Am s ă incerc s ă merg in noaptea iscoadelor terestre s ă m ă desf ăţ cu ignoran ţ a celor care m ă int ȃ lnesc. Ce joc simplu ş i delicat s-ar infiripa intre mine ş i caren ţ a genezei superfluu a tinerilor „musc ă ” din prezenta ilustr ă societate rom ȃ neasc ă . M-a ş infrupta cu lini ş tea intern ă din marele Neant al min ţ ii gardienilor imbelicit ăţ ii cu care mult prea des avem „onoarea” s ă ne int ȃ lnim. Ignoran ţ a complet ă nu este o op ţ iune iar mecanismele ce ne pun in mi ş care fiecare ...