Whispers in the dark

Ascult ă-mi vocea Cum aș putea in zile albastre, Senine și iubite de fine zāmbete, Să te fac să simţi cāt te iubesc, Şi cum niciodată, oricānd, oriunde, nu aș face nimic să te rănesc? Cum aș putea, Să te fac să-mi vezi inima, Să-i simţi pulsul cum desenează, O afecţiune la origine divină, Tămăduitoare și dragă, Sufletului cāndva indurerat? Cum aș putea, să te fac să inţelegi durerea, Ce-o simt atunci cānd nu mă lași, Să te dezmierd cu iubirea, Zilnic ce-o simt in orele vieţii? Nu știu care-i reţeta sau planul, Acela destinat s-aducă răspunsuri… Iţi spun decāt că te iubesc și zi De zi, oriunde ai fi, Aproape de inimă prin șoapte vii, Să-ţi fiu, cu drag sufletesc, alături... smile

Lucruri simple Vad prin ceata ochilor bulbucati, ganduri Firave, ce-n inocenta lor pasnica adorm, Cu mine, cu sufletul lasat albei dupa-amiezi. Si fug cu inima, kilometrii peste zari, Oriunde se ascunde prin troiene vii, Dragostea mea… Si trandafirul viselor ce-mi tine companie, Tremura, scuturand aievea fulgii dorului. Totul se transpune intr-un joc cu o mie, De mangaieri si sarutari trimise dragului, Croit de Cer, ingrijit de trup si cum adie, Soarele lumina, iubit de spiritul Universului. O foaie printr-o minune naste litere… Inmarmurit privesc cum apare un chip, Atat de dulce mie, incat dispar in clipe, sublime de ingeri adjudecati de linul-arhetip. Si cafeaua se raceste, mierea buzelor tale, Apare pe un fulg de nea ce ma alinta… cu gust dulce de cafea