Taina unui sarut


Taina unui sarut

    O pasiune eterna, un cumul de temeri fondate sau nefondate, o serie de emotii ulterioare, un preambul al viitorului incert, o anticipare iluzorie intru-un cuvant: sarutul. Expresia perfecta a afectiunii si atasamentului fata de persoana iubita nu poate fi decat rezultatul imbratisarii timide a unor buze entuziasmate de perspectiva intalnirii lor. Intotdeauna am considerat sarutul drept crima perfecta. De ce? Dintr-un simplu motiv: implica o serie de emotii ce pot fi recunoscute doar in anticiparea unei actiuni violente, animalice chiar brute. Adrenalina ce pune stapanire pe corp, incapacitatea mintii de a formula un sir logic al gandurilor, sangele ce „fuge” in corp necontrolat, inima care cere din rasputere un permis de evedare din inchisoarea pieptului iar mai ales inertia ochilor ce observa totalitatea detaliilor „victimei”. Totusi in situatia sarutului victime sunt ambele persoane iar criminalul este acel impuls derizoriu care distruge orice rationament, orice distractie terestra creand o ambianta iluzorie, de visare, transcedentala. Intimitatea si originalitatea sarutului nu poate fi copiata oricat de mult am dori sa credem acest lucru, obstacolele realitatii resping orice argument in privinta asta. Emotiile primului sarut (caci la el ne raportam) nu pot fi reproduse la nici o scara indiferent de pregatirile momentului. Este special, este unic, fara pareche. Restul saruturilor nu vor fi decat o umbra palida a acelui prim copilaresc delir. Poate nu s-a concretizat in dragostea adevarata, poate a fost doar punctul culminant al „insotirii” acasa a domnitei spre casa, poate a fost o provocare teribila dar atat de placuta, nimic din aceste contexte nu conteaza, peceta a fost pusa. 
       O eticheta ce a marcat pentru fiecare inceputul a vietii amoroase, a jocului represiv, placut sau vindicativ emotional. O serie de vacuitati si „drame” care au inceput doar cu un gest inocent dar memorabil. Poti incerca sa ceri oricui detalii despre primul sarut si o sa observi cum ochii incep sa ii straluceasca sau se intristeaza, cum isi schimba configuratia corpului, cum gandurile i-au grai de la sine cum emotiile „primitive” pun stapanire pe el dar implicit si pe tine caci vei simti nevoia sa ii impartasesti si experienta ta. Este un subiect care incita, care aproprie oamenii, delicat si intim dar atat de sublim. De ce taina unui sarut? Fiindca asta este arta sarutului. Nu incep acum sa dau sfaturi, cum, ce, cand si unde... Nu mi-as permite, doar anterior am precizat ca sarutul este intim, strict personal in care fiecare isi lasa amprenta unica in gest. Oricate carti, reviste, emisiuni sau documentare ai citi despre sarut, cum sa il inbunatatesti sau prostii de genul asta, ele sunt false, incorecte si create doar pentru un singur scop: sa denatureze un sentiment pur si transformarea lui in ceva efemer, comercial. Magia unui sarut perfect poate compensa lipsa de spontaneitate demonstrata in evolutia apropierii dintre cei doi pana in acel moment perfect. Nu experienta este definitorie ci placerea acelui „ceva”, implinirea unui vis, tandretea unei imbratisari, vocile pana nu demult tacute ale buzelor ce in acel special moment prind viata. 

Postări populare de pe acest blog

Ascultă-mi vocea

Smile

Frunza de artar, partea a II a