Whispers in the dark

Amintiri si-o poveste Calatorind in codrul diminetii, cu ochii patati de somn, mintea abia, abia functionand si inima plecata undeva prin zari si departari cautand si cautand, am dat peste o poveste pe care din cand in cand o citesc cu atentie si drag. M-am gandit sa o zidesc in paginile acestui umil blog, monument al unui zambet fara egal. Cu permisiunea voastra: El si Ea . Ea purcede catre El. El o asteapta jos, pe primul peron, imbracat lejer, cu o pereche de pantaloni scurti si un tricou dar nelipsit de cel mai important accesoriu uman, zambetul. Lumina Lunii era mult prea slaba pentru El si pentru ca isi dorea sa o priveasca mult mai atent si mai clar, o invita cu ganduri calde si fara intentii indecente in micutul sau cuibusor. El, degajat si fericit ajunge pana in mijlocul camerei in timp ce Ea ramane pierduta si rosie in obraji in pragul casei. Ii era rusine. Era imbracata foarte gros pentru luna lui cuptor. El isi intoarce privirea catre Ea, se uita adanc...