Totul sau nimic?
Totul sau nimic? Şi n-am mașină strălucitoare sau acea Vilă cu extinsă de aur podea, Dar am un suflet clădit ușor, Intr-o viaţă-iubire vie nu de décor. Şi n-am pantaloni galbeni sau acei Ochelari purtaţi de zor, chiar de norii Grăiesc lumii furtună și grele tunete, Dar am inima croită-n vise măreţe, Pironite intr-o darnică și mult iubită, Realitate… Şi n-am părul strălucind a derādere, Sau pantofii pregătiţi de slinosul uzual, Ci am două māini muncite și-o minte, Ce crează lumi și nemuritoare cuvinte. Iar cei ce cred că viaţa-i o drumeţie, Sunt triști, chiar de alcoolul nu lipsește, Duhnind a zāmbete atāt de superficiale, Căci iubirea lor pentru aceste clipe, Nu are obārșie in inimi oneste… Așa mă intreb in zile negre, Sau nopţi păzite de singurătate, Oare am nimic sau totul? Dilema ochilor ce văd dragoste, Acolo unde alţi simt goliciune… Şi mă-nchin cu smerenie in pragul Dumnezeirii terestre, cu frică și...