Poem pasiune
Priviri A fost un vis, un val de multumire, Pe langa timpul fara margini, Sa simt parfum de fericire, Pulsand timid in vechiul mine. Praf de stele, scump cuib de randule, Asterne magia peste vinul diminetii, Soarbe oboseala din somnul trupului, Si pune dreptatea in lunca focului. Sfarsitul lumii timid apune, Lasand Cerului-Pamant o minune, Franturi din frumusetea inimii Ascunsa de fluviul rautatii far de nume. Iubire, iubire! Adu-ti aminte copile, Nascut de timp si nebunie zglobie, Cum printre sarutari de nemurire, Ne regaseam in trupuri golase, Unse cu miere de ambrozie in nestire.