Whispers in the dark

Cum de... Cum de, pe aripile vulturilor de Răsărit, Nu vezi o iubire pulsānd a fericire? Cum de, din valsul amintirilor reintinerite, Nu simţi tortura unui suflet asuprit? Cum de, pe gheaţa indiferenţei păşeşti, Nu auzi strigătul deţinutului deprimat? Cum de, din intunericul ochilor tăi, Nu inţelegi misterul visătorului curat? Cum de, pe tărāmul fertil incerci să uiţi Māngāierea dulce a unui sărut cărunt? Cum de, din vacarmul brutal de bufonic Al celorlalţi, tu ai putea cu placere să „fugi”? Cum de, creşte-n tine Antartica inimii, Nu-ţi mai aduci aminte de focul iubirii? Cum de, zāmbeşti şi rāzi, zi de zi, Nu ai milă de ce ai lăsat in spate cānd, Cu răutate ai plecat undeva-n zări departe? just a poem

De inima legat E şti prima mea dorinţă, confort şi alinare, Eşti mica mea făr ȃ mă de suplă m ȃ ng ȃ iere, Eşti micul meu Paris, in zorii dragi ai verii. Eşti floarea ce-mi oferă parfumul lin al vieţii, Eşti mierea sufletului meu, bruma frumuseţii. E şti tihna dimineţii creată-n vraja viselor de ieri, Eşti vatra zilelor de aur ce-ţi inconjoară obrajii rozalii, Esti draga mea sirenă pe malul noroios al libertăţii. Eşti fiica z ȃ mbetului clar, asurzitor de feeric, şi, Eşti firul delicat al inimii, ţesut de mai-ul primăverii. E şti r ȃ ul curgător al tot ce mi-aş putea dori, Eşti clipa din av ȃ ntul dragostei, liniştea furtunii, Eşti alintata mea busolă, condu-ne inspre fericire. Eşti briza răsăritului ce-şi ocroteşte visele eterne, Eşti fără de secrete: noi .  A kiss to build a dream upon on.