Whispers in the dark

Portret de amintire  Sub colina stinghera a visului de azi, atins de furtuna apriga a noptii de cristal amara, am gasit sub sirul cald de amintiri, un desen prafuit. Schitat de vocea destinsa a inimii, privesc cu uimire cum liniile chipului tau dau forma unei umbre langa calimara sufletului meu. Incep sa ma uit, cu penita fulguita de vreme in mana si incep sa intaresc punctat liniile ce au creionat candva cascada a tot ce vedeam clar in tine. Ascult cu drag cum desenul imi vorbeste, cu afectiune si compasiune, necunoscand adierea prezentului, apusul singuratic al unei legaturi fragile. Zaresc cu atentie perlele mici, ochii tai, podul spre deplinatate profunda a sufletului tau. Ma urmaresc si cred ca observa tristetea ce ma „alinta” in secundele unui acum mai putin luminat. Mici comori care ma ingrijeau cu caldura si calm, presarat cu o tandrete si grija (ce nu o meritam), acum doar distante frunze dintr-o schita cu grija protejata de inima. Le simt pulsul in timp ce le accentuez,...