Atena, Zeus, amintiri
Dar il smomi si
pe el, vicleana fiind ca femeie,
Hera in ziua cand
fuse sa nasca Alcmena pe Hercul,
Fala virtutii, in
Teba cea bine-ntarita cu ziduri.
Zeilor veseli
atunci le zise nascutul din Cronos:
„Dati ascultare, voi zeilor toti si
zeitelor toate,
Am sa va spun
ceva nou cum inima-mi vrea si ma-nvata.
Moasa Ilitia
scoate-va azi la lumina pe unul
Care, cand fi-va
barbat, va supune pe toti megiesii,
El e din neamul
barbatilor care purced de la mine.”
Hera-naltata, cu
mintea vicleana, raspunse lui Zeus:
„Numai sa nu ne amagesti si s-aduci
la-mplinire cuvantul;
De-asta eu
rogu-te, Olimpianule, acum cu tarie
Tu sa juri, ca pe
toti megiesii ca domn va supune
Cel care-n ziua
de azi o sa fie nascut de-o femeie,
Unul din neamul
barbatilor care purced de la tine.”
Zice, si Zeus nu simte de loc
viclenia si jura
Greu juramant, si
din asta-i se trase orbirea pe urma.
Hera, plecand
dup-aceea din piscul Olimpului, merse
Repede-n Argos
acasa-ntre ahei la barbata femeie
A lui Stenelos,
eroul purces din Perseu; de sapte
Luni era
ea-ngreunata, dar Hera a scos la lumina
Pruncul nainte de
vreme si a impiedicat sa se nasca
Heracle atunci de
Alcmena, oprindu-i pe zanele moase.
Hera pe urma se
duse cu vestea la Zeus si-i zise:
„Fulgeratorule, Zeus parinte,
ti-aduc bucurie,
Iata nascut e
feciorul ales care-odata domni-va
Peste argii,
Euristeu: al lui tata-i Stenel Persianul,
Sangele tau, si
cuvine-se el sa domneasca in Argos.”
