Life, death, light, darkness, love, hate, bizar, blindness, rage all the major themes in our daily lives will be the topics of my posts. Now enjoy and give as much feedback as you can.
Te pierzi in pasi uitati, Sub stele fara numar, Si cateodata-n soapte, Ocara ti-o alunga, Subreda farama, De crancena uimire. Si-n vals de corpuri ude, Cu sange, foc si furie, Orgasmul ti-l asterne, Pe-un pat uitat de lume. Minune-n devenire, Fior sculptat de fire, Paseste peste mine, Si-adormi in nemurire. Miros a lemn uscat, Si a carbune incins, Iar tu a primavara. Afara plange Luna, Trei stele au pierit, Un caine latra tare, Iar te-ai ratacit. Ce fire fara astampar, Un vis fara oprire, Te vezi in departari, Sub mari de nebunie, A Erosului fire.
Omul vrednic, De noroc trosnit, Si de viata altoit, cu sentimente-n plic, Respira. Omul subred, Coborat in graba, Din muntii de alama, Asterne crud, Pe foi din guma, O gluma. Omul schiop, Pe-alocuri miop, Merge inainte, Fara cuvinte, Cu inima-n vine, Top-top, In crude truisme.
D inspre corida emoţiilor supuse inimii, deschid fereastra fericirii și respir adānc cununia sufletului cu gāndul blānd al iubirii. Mă intreb, in timp ce lacrimi de bucurie imi curg pe obrajii imbujoraţi, de ce a trebuit să simt fiecare picătură din ploaia suferinţei pentru a putea privi cu incredere la ceea ce o simplă māngāiere poate aduce in pragul timpuriu al vieţii, dragostea. M-am oprit pentru cāteva secunde in mijlocul grădinii sufocante ale unui oraș ruginit, trist și pierdut deoarece am văzut un lucru miraculos. Ce poţi privi in agresivul port de suflete, inafară de un vast și mocirlos intuneric? Pānă in acest moment, am simţit un alint spiritual legat de o "creatură" sinceră ce a luat naștere in interiorul meu, iubirea de viaţă, de lumină, de profunzimea celor ce nu se văd dar pătrund in adāncul inimii. Din pietrele groase ale dezamăgirilor, din groapa superficială a indiferenţei și din brutul prim ignorant al urātului cāteodată sădim o mică sămānţă de...